Oare te ajută perspectiva ta?
Există o diferență dintre tipurile de probleme.
Bill Burnett și Dave Evans în Designing your life vorbesc despre două tipuri de probleme: de ancoră și de gravitație.
Problema ancoră
”O problemă ancoră este o problemă reală, doar că e foarte dificilă. Este rezolvabilă – dar suntem blocați în ea de atât de mult timp, sau ne lovim de ea atât de des, încât pare insurmonabilă (acesta este motivul pentru care o astfel de problemă trebuie reformulată, apoi lărgită cu noi idei, apoi „îmblânzită” cu ajutorul prototipurilor).”
Vreau ca lumea să gândească critic. Observăm că lipsa capacității de a-ți pune întrebări iese la iveală în conversații și scris. Ne lăsăm conduși de emoțional și asta ne face viața dificilă.
Aleg să fac un canal de știri prin care să promovez gândirea critică. Dar aș avea nevoie de multe resurse pe care s-ar putea să nu le am niciodată: aparate de filmat profi, mii de followeri care să distribuie contentul, oameni care să pună în aplicare teoria etc. Greu.
Ce ar fi dacă aș „îmblânzi” problema? Un canal de youtube despre gândire critică și erori de gândire; articole pe blog; traininguri; interviuri etc. Nu aș ajunge la atât de mulți oameni, dar obiectivul e același.
Problema de gravitație
”Problemele de gravitație nu sunt probleme reale. Ele sunt circumstanțe pe care nu le poți schimba, orice ai face. Nu există soluție la o problemă de gravitație – doar acceptare și redirecționare.”
Spre exemplu, oprirea răspândirii coronavirusului. Sau vindecarea oamenilor, impunerea restricțiilor, găsirea unui vaccin 100% util pentru toți. Nu putem face noi asta, nu ține de noi! Nu este o problemă reală pentru 99,9% din populație! Adică și tu, inclusiv.
Ce puteam face noi este ce ține efectiv de noi. Să ne spălăm pe mâini, să stăm în casă, să ne dezinfectăm mâinile și obiectele (unde e cazul), să citim noile recomandări legate de încercarea de oprire a răspândirii virusului; să păstrăm izolarea, dacă suntem în izolare. Cam atât.
Știu că unii ați vrea să vă duceți să le dați o mamă de bătaie unor care nu respectă aia sau ai. Sau să vă puneți cu statul. Sau să interziceți ce credeți voi că ar fi util. Să plătiți salariile oamenilor. Dar nu se poate. Acestea sunt „probleme de gravitație” – adică nu sunt probleme reale în privința cărora voi puteți face ceva. Dacă ați înțeles asta, acum e timpul să vă îndreptați atenția spre ce puteți face.
O perspectivă diferită (și amuzantă)
- Grijă: Cum, domne, un virus atât de mic, de nici nu-l vezi, poate să facă asta lumii întregi?
- Perspectivă: Te-ai simți mai bine dacă te-ai lupta cu nave spațiale gigantice și extratereștrii?
- Grijă: Chinezii sunt de vină, am văzut eu un video cum a apărut de la ei fiindcă au făcut X sau Y.
- Perspectivă: Crezi că asta schimbă faptul că s-a răspândit și fiecare dintre noi poate fi infectat? Crezi că poți face ceva în acest sens? Lucrurile se întâmplă deja. Coronavirusul putea să vină din Antarctica. Nu despre asta e vorba.
- Grijă: Păi dacă aflăm cum s-a întâmplat, putem să oprim o situație viitoare.
- Perspectivă: E o Lebădă Neagră (vezi N. Nassib Taleb), un eveniment neprevăzut cu care te descurci cum poți mai bine, cu resursele pe care le ai. În viitor, când va izbucni o altă pandemie, un război informatic sau mai știu eu ce, te vei descurca cu ceea ce vei avea atunci. Acum va trebui să gestionăm această situație cum știm mai bine (cu lecții din trecut, cu instrumente noi, cu speranța că…)
- Grijă: Mă enervează că nu știu de la cine pot lua virusul…
- Perspectivă: Ai fi mai liniștit dacă ai știi de la cine/ de unde îl poți lua? Păi hai să instalăm un cort de unde îl poți lua, ca să stai liniștit că acum știi de unde este.
Spor la a vă preocupa de ceea ce puteți controla! 😉
Un comentariu la „O altă perspectivă a pandemiei”