Impresii din Paris – și cum ne influențează acestea

Am mai fost în Franța, în Colmar și Strasbourg. Dar în Paris lucrurile sunt puțin diferite. Am învățat să nu mai generalizez când e vorba de multe lucruri. „Uite cum e în Franța” nu prea se compară cu „Uite cum e în Paris”. 3 zile am stat în capitala Franței, prea puțin pentru cât e de văzut. Dar mi-am fost suficient să-mi creez o perspectivă asupra lucrurilor și să trag câteva concluzii. Printre ele ar fi că nu m-ar deranja să locuiesc acolo.

 

Am observat că:

 

  • Străzile sunt curate și nicio mașina nu e parcată aiurea.
  • Oamenii se îmbracă în paltoane și fulare, au un stil anume. Au pantofi, teniși sau ghete. Femeile nu se machiază foarte mult, dar asta știam deja din alte țări unde am întâlnit franțuzoaice.
  • Mașinile nu te claxonează! Și nu se claxonează în trafic decât foarte rar.
  • Oamenii trec pe roșu fără probleme când nu sunt mașini, așa că am urmat și eu obiceiul lor.
  • Au sistemul de transport foarte bine pus la punct, iar timpii sunt respectați. Dar e scump în banii noștri.
  • Ai direcțiile clare, te poți descurca foarte bine chiar dacă ești străin.
  • Există și mulți locuitori săraci, dar e greu să faci diferența care sunt săraci și care au venit decent.
  • În arondismentele unde nu sunt turiști e multă liniște. Blocurile sunt noi, iar școlile sunt aproape de case. Cred că dacă nu ai treabă în centru, nu vezi Parisul cu zilele.
  • În metrouri nu se prea mănâncă. Pe unele rute este aglomerație, dar nu se plânge nimeni. Stai mai mult în picioare decât jos, dar asta nu e o problemă pentru că acestea vin frecvent, nu aștepți mult.
  • Am observat că nu sunt atât de multe mașini în oraș comparativ cu București. Dacă le comparăm cu Copenhaga, sunt foarte multe.
  • Sunt unele zone unde cei fără job stau și pierd vremea.
  • Gara de Nord este un loc plin de oameni. Diverși.
  • Parizienii par relaxați. Nu se agită ca noi. Nu țipă aiurea, nu par că fac drame la orice pas.
  • Există automate peste tot de bilete și nu ai probleme să nu găsești deschis.
  • Nu stă nimeni pe partea stângă pe scările rulante la metrou. Se urcă pe acolo, așa cum ar trebui și în București.
  • Francezii nu prea înțeleg limba engleză, iar dacă o înțeleg, nu vorbesc în ea, ci tot în franceză îți răspund.
  • Am învățat că e nevoie de îngăduință cu oamenii care lucrează în obiectivele de securitate. Nu au job deloc ușor.
  • Și apropo de asta: poate ar fi bine să învățăm să nu ne mai purtăm peste tot ca și cum ni se cuvine.
  • Am văzut Mona Lisa, dar nu am făcut nicio poză. Sunt tablouri fantastice în Muzeul Luvru și arta se privește, nu se fotografiază.
  • Toată lumea (cuplurile în special) își face poză cu Turnul Eiffel – dar nici nu remarcă cât de fabuloasă este construcția și ce semnificație are. Iar pentru a ne arăta iubirea, am învățat eu, e nevoie de mult mai mult.

 

Am vizitat:

Muzeul Luvru, Turnul Eiffel (care e fantastic ca simbol de referință în Paris), Arcul de Triumf, Palatul Versailles, Bulevardul Champs-Élysée, Majoritatea piețelor și podurilor, Târgul de Crăciun, Catedrala Notre Dame de la distanță și altele la fel, Bazilica SacréCoeur, Pantheonul (unde am aflat că există Pendulul lui Foucault – mi-am plăcut mult cartea lui Umberto Eco cu același nume), Grădinile de Plante (Grădina Botanică) și Grădinile Luxemburg și altele.

 

 

Există lucruri foarte importante care i-au inspirat pe mulți scriitori, artiști, cercetători etc. să creeze lucruri de care noi beneficiem acum (poeme, romane, picturi și sculpturi, descoperiri). Însă ceea ce cred eu că rămâne primordial este atmosfera și ideile care apar într-un mediu atât de divers.

 

Te invit să comentezi sau să dai mai departe, dacă ți-a plăcut!🙂

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *